STRADA SOCIOLOGILOR

Archive for the category “Iasi”

Nu ratati: Jesus Huerta de Soto la Iasi pe 22 octombrie la Univ Al. I. Cuza

Unul dintre cei mai importanţi gânditori contemporani ai Şcolii austriece de economie va veni la Bucureşti pe 20 octombrie, urmând a ajunge la Iaşi două zile mai târziu.

Jesus Huerta de Soto, este doctor în economie şi drept, membru al Societăţii Mont Pèlerin, al Royal Economic Society of London şi al American Economic Association. Deţine Premiul Internaţional pentru Economie al Regelui Juan Carlos (Madrid, 1983), Premiul Adam Smith (Buxelles, 2005), Premiul Memorial Franz Cuhel pentru Excelenţă în Educaţia Economică (Praga, 2006), Premiul Gary G. Schlarbaum pentru Libertate (Salamanca, 2009), a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa în Ştiinţe Sociale de către Universitatea Francisco Marroquín (Guatemala, 2009) şi va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi într-o ceremonie care va avea loc în data de 22 Octombrie 2010.

Profesorul de Economice Politică al Universităţii Rey Juan Carlos din Madrid este considerat unul dintre cei mai importanţi gânditori ai Şcolii austriece de economie. A publicat numeroase lucrări de cercetare şi articole, dintre care remarcăm tratatul său, Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice, care a fost tradus în principalele limbi de circulaţie internaţională şi a cărui ediţie în limba română, oferită de Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi în colaborare cu Institutul Ludwig von Mises România, va fi lansată cu ocazia vizitei autorului la Bucureşti şi Iaşi.

La Universitatea Româno Americană, Huerta de Soto va vorbi despre criza economică în lumina teoriei austriece a ciclului economic, va prezenta şi semna exemplare din cartea sa şi va inaugura Centrul pentru Economie Politică şi Afaceri Murray N. Rothbard.

La Academia de Studii Economice, Huerta de Soto va vorbi despre criza etatismului şi perspectivele reconstrucţiei în lumina teoriilor Şcolii austriece de drept şi economie, va prezenta şi semna exemplare din cartea sa şi va primi distincţia de Membru Onorific al Institutului Ludwig von Mises România.

La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Huerta de Soto va vorbi despre Şcoala austriacă de economie, va lansa oficial cartea sa şi va primi titlul de Doctor Honoris Causa. Mai multe detalii despre programul de la Iaşi al autorului se găsesc pe pagina Agenţiei de ştiri a Universităţii Al. I. Cuza.

Iasul, capitala Romaniei, doar pentru 2 zile. Why not forever?

Nu pun mare pret pe Boc si Guvernul lui, chiar daca se vor face unele lucruri pentru Iasi in sedinta de Guvern de azi.

Putina lume stie adevarul despre temerile care s-au adeverit in urma mutarii capitalei de la Iasi la Bucuresti.

In volumul „Virstele Unirii. De la unitatea etnica la constiinta nationala”, istoricul Adrian Cioflanca, de la Institutul „A.D. Xenopol”, trateaza un subiect considerat mult timp tabu: separatismul moldovean.

Avindu-i ca exponenti principali pe Gheorghe Asachi si Nicolae Istrati, miscarea separatista din Moldova a aparut in 1856, an in care ideea Unirii celor doua Principate prinsese deja un anume contur politic. Separatistii se opuneau ideii de unire motivind prin traditia diferita a celor doua tari, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic.

Memorialistul Nicolae Sutu relateaza ca antiunionistii se temeau ca Bucurestiul va deveni noua capitala, iar Moldova va fi marginalizata.

Separatistii erau convinsi ca „Iasii si toata Moldova de Sus nu vor fi decit puncte excentrice ale noului stat, interesele moldovenilor vor fi puse in planul doi”.

Separatistii se asteptau ca muntenii sa domine in timp conducerea politica a Principatelor Unite, iar „moldovenii vor fi siliti sa indure legea muntenilor si sa fie absorbiti mai curind ca un popor cucerit decit ca unul unit cu Tara Romaneasca”.

Temerile separatistilor s-au confirmat insa, noul aranjament statal impunind o viziune radical centralista.In ciuda vocilor numeroase care solicitau ca noul stat sa aiba capitala la Focsani, unele provenind chiar din rindurile unionistilor moldoveni, in 1862 au fost emise decretele de centralizare a principalelor institutii la Bucuresti.

Dupa 1862, noul prilej de lupta politica pentru separatisti a fost chestiunea „compensatiei morale” reclamate pentru „sacrificiul” facut de Iasi pe altarul Unirii.

Ideea amplasarii Curtii de Casatie la Iasi, ca gest reparatoriu, a fost respinsa intr-un final de Legislativ, generind in „dulcele tirg” masive proteste de strada.

De-a lungul domniei sale, avertizat asupra starii de spirit din Moldova, Carol I va avea grija sa menajeze susceptibilitatile moldovenilor, creind compensatii simbolice pentru „sacrificiul” lor.

Astfel, el numea Iasul, inca din primele discursuri, „a doua capitala” (titlu revendicat de ieseni), „a doua resedinta” sau, preluind o idee lansata pentru prima data de Titu Maiorescu, „capitala culturala a tarii”.

Anii au trecut insa, frictiunile s-au mai imblinzit cu timpul, iar din negocierile initiale dure pentru stabilirea sediilor de institutii nu a mai ramas decit, si asta doar ca o cutuma, faptul ca dupa moartea Patriarhului cel care il va succeda sa fie Mitropolitul Moldovei.

Si, poate, mindria locala ca Iasul, la anii unirii oras cu o efervescenta activitate culturala, si ca populatie oras putin mai mare decit Bucurestiul (ambele aveau in jur de 65.000 de locuitori) a avut prima universitate din noua tara Romania.

Peste decenii, odata cu epoca comunista, din toate aceste controverse avea sa nu se mai aleaga chiar nimic. Nici macar consemnarea lor in tratatele de istorie.

Mai multe despre acest episod, cititi aici.

Citind aceste randuri, ma lasa rece orice act populist care ar da aparenta unor gesturi simblice reparatorii la adresa, citez din folclorul urban actual – a moldovenilor fomisti, sirmari, lenesi etc.

Imaginati-va ce alta istorie am fi avut ca ieseni, daca ICCJ macar, daca nu toate institutiile centrale, ar fi ramas la Iasi…

Oricum, pentru mine, Iasul ramane orasul primelor inceputuri forever… 🙂

Post Navigation