STRADA SOCIOLOGILOR

Archive for the category “Branding”

BrandSimple: Allen P. Adamson vine la Bucuresti sa ne spuna ce este brandul !

Profesionistii brandingului din toate colturile tarii, uniti-va !

Potrivit Hotnews, unul dintre cele mai cunoscute nume din lumea consultantei de branding, Allen P. Adamson, managing director la Landor Associates New York, este invitat special la conferinta „BrandSimple. How the Best Brands Keep it Simple and Succeed”, ce va avea loc la Bucuresti, in data de 23 aprilie.

Conferinta este sustinuta de Landor Associates, una dintre cele mai renumite companii de consultanta de brand din lume, in colaborare cu partenerul exclusiv in Romania Seed Consultants.

Curiosilor, impostorilor si increzutilor care considera ca le stiu deja pe toate, le recomand sa intre pe blogul autorului sau sa comande cartea de pe Amazon.

How the Best Brands Keep it Simple and Succeed

Ne vedem la Bucuresti pe 23 aprilie !

Cineva ne fura brandul COPOU: de la isterie la indiferenta !

Am urmarit cu real interes emisiunea Martor Incomod de ieri de la Tele’M.

Astazi, toata suflarea ieseana a flambat la auzul vestii ca Brandul Copou…a fost confiscat!

Din pacate, impresia generala care mi-a fost lasata, vizavi de reactiile virulente manifestate, a fost una de dezamagire. Dezamagire, pentru ca noi romanii ne-am format un obicei gresit: tipam, ne isterizam si ne dam cu parerea despre oricine si orice. A devenit un sport national ca romanii sa se priceapa la politica, fotbal si, mai nou, la branduri…:)

Mai ales niste domni disperati dupa publicitate electorala: Dan Carlan si Dumitru Oprea.

La ce m-as fi asteptat eu? La o reactie calma, lucida si profesionista care sa aduca lumina in acest caz. Cu alte cuvinte, o opinie legala vizavi de acest subiect.

Personal, consider ca opiniile solicitate de catre Tele’m specialistilor in proprietate intelectuala au raspuns doar pe jumatate in raport cu fondul problemei:

Liviu Vatavu, consilier autorizat pentru  domeniul marcilor:” Titularul marcii este indreptatit sa  foloseasca exclusiv acest cuvant si totodata  sa interzica oricarei alte persoane utilizarea  cuvantului „Copou” pentru produsele si  serviciile pentru care si-a inregistrat el marca. Din punctul meu de vedere, daca ne referim  strict la marca „Copou”, la cuvantul „Copou”,  acesta nu este unul obisnuit si nu poate fi  inregistrat in conditii normale ca oricare alt  cuvant. Este o indicatie geografica, este un  cuvant care desemneaza o arie  teritoriala cunoscuta la nivel national si opinia  mea este ca nu indeplineste conditiile  pentru a fi inregistratata ca marca, asa cum ar fi  un substantiv obisnuit.”

In termen de 3 luni de la publicarea deciziei de  inregistrare a marcii „Copou” in Buletinul Oficial  de Proprietate Industriala, orice  persoana fizica sau juridica poate sa sepuna  o contestatie. Din cele 3 luni au mai ramas doar  12 zile. Reprezentantii OSIM au abordat o  pozitie de „forta” desi au o parte mare din vina. 

Valeriu Geambazu,  purtator de cuvant OSIM:” Vreau sa va intreb daca acest lucru este  posibil atat timp cat cuvantul reprezinta o  indicatie geografica? Eu nu cred. Perfect! Faceti contestatie! Sau cine  trebuie sa faca contestatie, se  analizeaza de catre o comisie extra OSIM  care tine numai de directorul general si se  poate anula. „

In concluzie, in loc sa ne isterizam degeaba ar trebui sa invatam sa actionam profesionist si de o maniera civica neechivoca. Mai exact, sa vedem ce mijloace legale avem la dispozitie ca sa contestam aceasta solicitare a „baietilor destepti” de la firma cu pricina.

1. Potrivit prevederilor art. 3 al Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza :

a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.

c) marca notorie este marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii sau la data prioritatii revendicate in cerere. Pentru a determina daca o marca este larg cunoscuta se va avea in vedere notorietatea acestei marci, in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora marca respectiva se aplica, fara a fi necesara inregistrarea sau utilizarea marcii in Romania;

f) indicatia geografica este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice;

g) solicitantul este persoana fizica sau juridica in numele careia este depusa o cerere de inregistrare a unei marci;

h) titularul este persoana fizica sau juridica in numele careia marca este inregistrata in Registrul National al Marcilor.

Art.4. – Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Art.5. – Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate:

a) marcile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art.3 lit.a ;

b) marcile care sunt lipsite de caracter distinctiv ;

c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;

d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii putind servi in comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;

e) marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului;

f) marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului;

g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt consituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul in eroare cu privire la locul adevarat de origine;

h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;

i) marcile care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri.

Art.9. – Dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima, in conditiile legii, cererea de inregistrare a marcii.

Art.10.– Cererea de inregistrare a unei marci continind datele de identificare ale solicitantului, reproducerea marcii precum si indicarea produselor sau serviciilor pentru care inregistrarea este ceruta, redactata in limba romana, se depune la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si constituie depozitul national reglementar al marcii. Cererea se va referi la o singura marca.

Cererea va prezenta mentiuni exprese cind marca:

a) contine una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al marcii,

b) este tridimensionala,

Cererea va contine si datele privind calitatea solicitantului.

Cererea va contine, daca este cazul si o transliterare sau o traducere a marcii ori a unor elemente ale marcii.

Art.23. – In termen de 3 luni de la data publicarii marcii, titularul unei marci anterioare sau al unei marci notorii, precum si titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau numele patronimic, la o indicatie geografica protejata, un desen sau model industrial protejat sau un drept de autor, precum si orice alta persoana interesata poate face opozitie la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu privire la marca publicata.

Opozitiile trebuie sa fie formulate in scris, motivat si cu plata taxei prevazute de lege.

In cazul neplatii taxelor legale pentru opozitie se considera ca opozitia nu a fost facuta .

Art.24. – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci notifica solicitantului opozitia formulata conform art.23 indicand numele persoanei care a formulat-o, precum si motivele opozitiei privind inregistrarea marcii.

In termen de 3 luni de la data notificarii opozitiei, solicitantul poate prezenta punctul sau de vedere; la cererea solicitantului termenul poate fi prelungit de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu maximum 3 luni.

Art.25. – Opozitiile formulate cu privire la marca publicata, se vor solutiona de catre o comisie de examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

Daca opozitiile sunt intemeiate, comisia decide respingerea inregistrarii marcii.

Decizia de respingere a inregistrarii marcii poate fi contestata de solicitantul marcii in termenul si cu procedura prevazute la art. 80 din prezenta lege.

Decizia de respingere a inregistrarii marcii ramasa definitiva se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Cum se poate proceda ?

Art.80. – Deciziile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privind inregistrarea marcilor pot fi contestate la acest oficiu de catre solicitantul inregistrarii marcii sau dupa caz de catre titularul marcii in termen de 3 luni de la comunicare, cu plata taxei legale.

Deciziile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privind inscrierea cesiunii sau licentei in Registrul National al Marcilor pot fi contestate la oficiu de persoanele interesate in termen de 3 luni de la comunicare sau, dupa caz, de la publicarea acestora.

Contestatiile formulate conform alin. 1 si 2 vor fi solutionate de catre o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

Art.81. – Hotarirea comisiei de reexaminare motivata se comunica partilor, in termen de 15 zile de zile de la pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Municipiului Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare.

In termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Tribunalului Municipiului Bucuresti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel a Bucuresti.

Sentintele Tribunalului Municipiului Bucuresti pronuntate in cazurile prevazute de art.45, 48, 54, 55, 61 si 79 pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel a Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare.

Art.82. – La cererea instantei judecatoresti , Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci este obligat sa inainteze acesteia, actele, documentele si informatiile necesare judecarii cauzei cu care a fost investita.

Art.83. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de 15 milioane lei:

a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei marci in scopul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca;

b) punerea in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate;

c) punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice ce indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o regiune geografica alta decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.

Savirsirea de catre un tert a oricarui act prevazut la art.35 alin.2, fara consimtamintul titularului marcii inregistrate, constituie contrafacere.

Nici un act din cele prevazute la art.35 alin. 2 nu constituie contrafacere daca a fost efectuat inainte de data publicarii marcii .

O actiune in contrafacere poate fi pornita de titularul marcii, numai dupa data inregistrarii marcii in Registrul National al Marcilor.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate.

Art.84. – Titularul marcii sau, dupa caz, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei poate solicita instantei judecatoresti competente sa dispuna masura confiscarii si, dupa caz, a distrugerii produselor care poarta marci sau indicatii geografice prevazute la art.83.

Dispozitiile alin.1 se aplica si materialelor sau echipamentelor care au servit nemijlocit la comiterea infractiunilor prevazute la art. 83.

Art.85. – Pentru prejudici cauzate prin savarsirea faptelor prevazute la art. 83, persoanele vinovate pot fi obligate la despagubiri potrivit dreptului comun.

Lecturi obligatorii pentru branding

Mi se pare absolut provocatoare ideea lansata de Andreea Nastase: o lista cu cartile care ne-au folosit in facultate.

Sincer sa fiu, o sa preiau leapsa de la ea si o sa incerc, candva, sa intocmesc si eu o lista asemanatoare cu cartile folositoare citite de mine in facultate.

Din lista ei de 53 de carti (in majoritate de branding) constat, cu amaraciune, ca am citit doar un procent de 20 %, semn ca trebuie sa ma pun serios pe citit in acest domeniu. 🙂

Sunt curios daca aceasta initiativa ar putea fi dusa mai departe de fiecare dintre noi.

Eventual, sa punem alaturi de lista de carti care ne-au folosit in facultate and after that si lista cu bibliografia recomandata de dascalii nostri dragi. Asa, de dragul vremurilor bune !

Brandul de tara: Romania

Am dat azi peste o surpriza placuta navigand pe internet.

Este vorba despre aparitia unei carti unice in peisajul publicistic autohton si anume: Brandul de tara: Romania, lucrare ce va fi lansata maine, ora 14, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti.

„Brandul de ţară – România” este o lucrare colectivă la care participă studenti şi specialisti din spaţiul cultural actual şi din domeniul brandingului autohton, coordonata de prof. Emilian M. Dobrescu, Lucian Traşă, Natalia Cimpoca si Vladimir Chira.

Printre autori vor fi cu uşurinţă remarcate nume ca Horia Roman Patapievici, Mihai Ghyka, Ştefan Liuţe, Monica Cercelescu.

Lucrarea încearcă să ofere o sinteză pertinentă de informatii referitoare la subiectul brandului de ţară, un subiect recent pentru România şi foarte dezbătut, pentru rezolvarea căruia s-au investit semnificative resurse şi pentru care – din pacate – până în momentul actual nu a fost găsită nicio solutie viabilă.

Volumul este dedicat în primul rand specialiştilor în comunicare şi domeniile conexe, oferind în acelaşi timp o lectură agreabilă publicului larg.

Adio, brand Iasi ! Clujul se asteapta la investitii de cinci mld. euro pana in 2010 !

Pe zi ce trece ideea crearii unui brand al orasului Iasi mi se pare din ce in ce mai indepartata !

La noi, in dulcele targ al Iesilor, investitorii sunt afugariti mai ceva decat caii de curse ! 

Singura lor „vina” este ca-si doresc sa vina sa investeasca in Iasi si spera sa gaseasca aici macar o atitudine binevoitoare, daca nu si prietenoasa din partea autoritatilor publice locale !

Din surse neoficiale, inteleg ca spaga la Primarie pentru castigarea licitatiilor publice se situeaza intre 30 si 50 % din valoarea investitiei. Marfa, nu?

In schimb, Clujul se asteapta la investitii de 5 miliarde euro pana in 2010 !

„Boomul economic inregistrat de Cluj in ultimii ani si constructia autostrazii Transilvania au potentat interesul investitorilor romani si straini pentru zona metropolitana in devenire. “Consider ca in 2008 volumul investitiilor atrase de Cluj va depasi un miliard de euro. Companii din SUA si Israel si-au declarat intentia de a investi, in special pe segmentul imobiliar”, a declarat pentru Business Standard Sorin Apostu, director Directia Tehnica din cadrul Primariei Cluj.

Absorbtia de investitii private si de stat, la nivelul municipiului, in valoare de peste un miliard de euro in 2008, ar putea transforma Clujul in al doilea pol investitional, dupa Bucuresti. Valoarea investitiilor atrase in 2007 de orasul Cluj-Napoca se cifreaza la cateva sute de milioane de euro, din care investitiile realizate de la bugetul local se ridica la 20 milioane de euro.

Pentru anul acesta, in afara companiei Nokia, care a dat startul productiei in fabrica de telefoane mobile de la Jucu, a carei valoare investitionala este estimata la 200 milioane de euro, o alta investitie notabila, de circa 500 milioane de euro, ar putea fi cea a concernului General Motors. “Reprezentantii concernului General Motors au tatonat terenul anul trecut, fiind interesati sa produca la Cluj autoturisme Opel. Deocamdata, a ramas la nivel de intentie”, puncteaza directorul din cadrul Primariei Cluj”.

La noi, directorul tehnic din Primarie, cu ce se poate lauda?

Post Navigation