STRADA SOCIOLOGILOR

Cineva ne fura brandul COPOU: de la isterie la indiferenta !

Am urmarit cu real interes emisiunea Martor Incomod de ieri de la Tele’M.

Astazi, toata suflarea ieseana a flambat la auzul vestii ca Brandul Copou…a fost confiscat!

Din pacate, impresia generala care mi-a fost lasata, vizavi de reactiile virulente manifestate, a fost una de dezamagire. Dezamagire, pentru ca noi romanii ne-am format un obicei gresit: tipam, ne isterizam si ne dam cu parerea despre oricine si orice. A devenit un sport national ca romanii sa se priceapa la politica, fotbal si, mai nou, la branduri…:)

Mai ales niste domni disperati dupa publicitate electorala: Dan Carlan si Dumitru Oprea.

La ce m-as fi asteptat eu? La o reactie calma, lucida si profesionista care sa aduca lumina in acest caz. Cu alte cuvinte, o opinie legala vizavi de acest subiect.

Personal, consider ca opiniile solicitate de catre Tele’m specialistilor in proprietate intelectuala au raspuns doar pe jumatate in raport cu fondul problemei:

Liviu Vatavu, consilier autorizat pentru  domeniul marcilor:” Titularul marcii este indreptatit sa  foloseasca exclusiv acest cuvant si totodata  sa interzica oricarei alte persoane utilizarea  cuvantului „Copou” pentru produsele si  serviciile pentru care si-a inregistrat el marca. Din punctul meu de vedere, daca ne referim  strict la marca „Copou”, la cuvantul „Copou”,  acesta nu este unul obisnuit si nu poate fi  inregistrat in conditii normale ca oricare alt  cuvant. Este o indicatie geografica, este un  cuvant care desemneaza o arie  teritoriala cunoscuta la nivel national si opinia  mea este ca nu indeplineste conditiile  pentru a fi inregistratata ca marca, asa cum ar fi  un substantiv obisnuit.”

In termen de 3 luni de la publicarea deciziei de  inregistrare a marcii „Copou” in Buletinul Oficial  de Proprietate Industriala, orice  persoana fizica sau juridica poate sa sepuna  o contestatie. Din cele 3 luni au mai ramas doar  12 zile. Reprezentantii OSIM au abordat o  pozitie de „forta” desi au o parte mare din vina. 

Valeriu Geambazu,  purtator de cuvant OSIM:” Vreau sa va intreb daca acest lucru este  posibil atat timp cat cuvantul reprezinta o  indicatie geografica? Eu nu cred. Perfect! Faceti contestatie! Sau cine  trebuie sa faca contestatie, se  analizeaza de catre o comisie extra OSIM  care tine numai de directorul general si se  poate anula. „

In concluzie, in loc sa ne isterizam degeaba ar trebui sa invatam sa actionam profesionist si de o maniera civica neechivoca. Mai exact, sa vedem ce mijloace legale avem la dispozitie ca sa contestam aceasta solicitare a „baietilor destepti” de la firma cu pricina.

1. Potrivit prevederilor art. 3 al Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza :

a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.

c) marca notorie este marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii sau la data prioritatii revendicate in cerere. Pentru a determina daca o marca este larg cunoscuta se va avea in vedere notorietatea acestei marci, in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora marca respectiva se aplica, fara a fi necesara inregistrarea sau utilizarea marcii in Romania;

f) indicatia geografica este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice;

g) solicitantul este persoana fizica sau juridica in numele careia este depusa o cerere de inregistrare a unei marci;

h) titularul este persoana fizica sau juridica in numele careia marca este inregistrata in Registrul National al Marcilor.

Art.4. – Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Art.5. – Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate:

a) marcile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art.3 lit.a ;

b) marcile care sunt lipsite de caracter distinctiv ;

c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;

d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii putind servi in comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;

e) marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului;

f) marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului;

g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt consituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul in eroare cu privire la locul adevarat de origine;

h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;

i) marcile care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri.

Art.9. – Dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima, in conditiile legii, cererea de inregistrare a marcii.

Art.10.– Cererea de inregistrare a unei marci continind datele de identificare ale solicitantului, reproducerea marcii precum si indicarea produselor sau serviciilor pentru care inregistrarea este ceruta, redactata in limba romana, se depune la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si constituie depozitul national reglementar al marcii. Cererea se va referi la o singura marca.

Cererea va prezenta mentiuni exprese cind marca:

a) contine una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al marcii,

b) este tridimensionala,

Cererea va contine si datele privind calitatea solicitantului.

Cererea va contine, daca este cazul si o transliterare sau o traducere a marcii ori a unor elemente ale marcii.

Art.23. – In termen de 3 luni de la data publicarii marcii, titularul unei marci anterioare sau al unei marci notorii, precum si titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau numele patronimic, la o indicatie geografica protejata, un desen sau model industrial protejat sau un drept de autor, precum si orice alta persoana interesata poate face opozitie la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu privire la marca publicata.

Opozitiile trebuie sa fie formulate in scris, motivat si cu plata taxei prevazute de lege.

In cazul neplatii taxelor legale pentru opozitie se considera ca opozitia nu a fost facuta .

Art.24. – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci notifica solicitantului opozitia formulata conform art.23 indicand numele persoanei care a formulat-o, precum si motivele opozitiei privind inregistrarea marcii.

In termen de 3 luni de la data notificarii opozitiei, solicitantul poate prezenta punctul sau de vedere; la cererea solicitantului termenul poate fi prelungit de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu maximum 3 luni.

Art.25. – Opozitiile formulate cu privire la marca publicata, se vor solutiona de catre o comisie de examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

Daca opozitiile sunt intemeiate, comisia decide respingerea inregistrarii marcii.

Decizia de respingere a inregistrarii marcii poate fi contestata de solicitantul marcii in termenul si cu procedura prevazute la art. 80 din prezenta lege.

Decizia de respingere a inregistrarii marcii ramasa definitiva se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Cum se poate proceda ?

Art.80. – Deciziile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privind inregistrarea marcilor pot fi contestate la acest oficiu de catre solicitantul inregistrarii marcii sau dupa caz de catre titularul marcii in termen de 3 luni de la comunicare, cu plata taxei legale.

Deciziile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privind inscrierea cesiunii sau licentei in Registrul National al Marcilor pot fi contestate la oficiu de persoanele interesate in termen de 3 luni de la comunicare sau, dupa caz, de la publicarea acestora.

Contestatiile formulate conform alin. 1 si 2 vor fi solutionate de catre o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

Art.81. – Hotarirea comisiei de reexaminare motivata se comunica partilor, in termen de 15 zile de zile de la pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Municipiului Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare.

In termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Tribunalului Municipiului Bucuresti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel a Bucuresti.

Sentintele Tribunalului Municipiului Bucuresti pronuntate in cazurile prevazute de art.45, 48, 54, 55, 61 si 79 pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel a Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare.

Art.82. – La cererea instantei judecatoresti , Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci este obligat sa inainteze acesteia, actele, documentele si informatiile necesare judecarii cauzei cu care a fost investita.

Art.83. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de 15 milioane lei:

a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei marci in scopul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca;

b) punerea in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate;

c) punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice ce indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o regiune geografica alta decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.

Savirsirea de catre un tert a oricarui act prevazut la art.35 alin.2, fara consimtamintul titularului marcii inregistrate, constituie contrafacere.

Nici un act din cele prevazute la art.35 alin. 2 nu constituie contrafacere daca a fost efectuat inainte de data publicarii marcii .

O actiune in contrafacere poate fi pornita de titularul marcii, numai dupa data inregistrarii marcii in Registrul National al Marcilor.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate.

Art.84. – Titularul marcii sau, dupa caz, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei poate solicita instantei judecatoresti competente sa dispuna masura confiscarii si, dupa caz, a distrugerii produselor care poarta marci sau indicatii geografice prevazute la art.83.

Dispozitiile alin.1 se aplica si materialelor sau echipamentelor care au servit nemijlocit la comiterea infractiunilor prevazute la art. 83.

Art.85. – Pentru prejudici cauzate prin savarsirea faptelor prevazute la art. 83, persoanele vinovate pot fi obligate la despagubiri potrivit dreptului comun.

Single Post Navigation

4 thoughts on “Cineva ne fura brandul COPOU: de la isterie la indiferenta !

  1. Nu stiu de ce, dar eram convins ca cineva va da un raspuns din asta precis despre cum e cu brandul Copou. Acuma, as fi curios si cat de multi l-au citit pana la capat…
    De data asta, parerile noastre coincid, cu diferenta ca eu am introdus-o in ecuatia profitorilor si pe dna irinapentruiasi, care aseara a fost chiar si la un concurs de Miss in acelasi scop.
    Parerile coincid, stilul difera un pic. Te invit sa imi spui si parerea ta, legata de parerea mea😛
    http://daniel-matasaru.blogspot.com/2008/03/ba-eu-apar-brandul-copou.html

  2. Multi vorbesc, putini cunosc on said:

    Nichita a beneficiat de o consiliere slaba in aceasta chestiune.

    Exista numai o singura marca Bucium inregistrata, si aceea de catre o firma care se numeste chiar Bucium SA si care produce bauturi alcoolice din materie prima provenind din zona Bucium. Este altceva. In acelasi timp marca nu este verbala, ci una combinata, contine un element grafic la care se adauga si cuvantul Bucium. Iarasi este altceva.

    Restul marcilor Bucium care apar pe site nu sunt inregistrate. Una este decazuta, doua sunt retrase iar una este in asteptare opozitii ( aici cred ca este o neactualizare a OSIM pt ca marca a fost publicata in 2003, insa oricum la data zilei nu este o marca inregistrata).

    Marca Iasi este depusa la inregistrare sub legea veche. Din acest motiv nu a fost inregistrata cu disclaimer. Si in acest caz insa, marca nu este strict verbala ci combinata. Adica nu se solicita exclusivitate strict pe cuvantul Iasi, ci pe un element grafic care contine si cuvantul Iasi. Din nou, este altceva.

    Referitor la efectele asupra iesenilor va rog sa cititi dvs articolele urmatoare din legea marcilor si trageti singuri concluziile :

    Art. 35. – Inregistrarea marcii confera titularului sau un drept exclusiv asupra marcii.

    Titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamântul titularului:

    a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata;

    b) un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata, ar produce in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere a marcii cu semnul;

    In aplicarea alin. 2, titularul marcii poate cere sa fie interzise tertilor, in special, urmatoarele acte:

    a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;
    b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor in acest scop sau, dupa caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;
    c) importul sau exportul produselor sub acest semn
    d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.

    Art. 36. – Solicitantul cererii de inregistrare a marcii poate cere sa se interzica tertilor sa efectueze actele prevazute la art. 35 alin. 2, numai dupa publicarea marcii.

    Pentru acte posterioare publicarii marcii, solicitantul poate cere despagubiri, potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despagubirilor este executoriu numai dupa data inregistrarii marcii.

    Aceasta inseamna ca in cazul in care titularul doreste sa isi utilizeze si sa isi protejeze marca Copou in conditii normale, atunci poate sa interzica de exemplu ca oricine altcineva sa foloseasca acest cuvant in publicitate, sau in denumirea unui restaurant, sau afaceri monetare ori imobiliare, etc.

    De altfel care este scopul pentru care o persoana isi inregistreaza marca ?

    Daca acceptam opinia ca inregistrarea marcii Copou nu are nici un efect asupra nimanui, ajungem la concluzia ca o marca nu iti ofera nici un drept, iar inregistrarea este inutila. Fals !

  3. aveti perfecta dreptate….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: