STRADA SOCIOLOGILOR

Piata de carte, incotro?

Am citit azi un articol foarte interesant privitor la piata de carte din Romania.

Observ ca editurile cu profil juridic au refuzat sa-si faca publice cifra de afaceri pe 2006, semn ca industria de carte autohtona mai are multe de tras pana va iesi la un liman.

Promit sa revin cu mai multe comentarii inspirate si din experienta personala publicistica, nu tocmai fericita….

„Nivelul redus al consumului de carte de la noi poate fi explicat numai parţial prin veniturile mici“, vine replica agentului literar Simona Kessler. „După 17 ani de piaţă liberă, numărul librăriilor este încă mic, iar atmosfera din librăriile noastre, cu mici excepţii, nici nu suferă comparaţie cu cea din ţările Uniunii. La Budapesta sau Praga, fără a mai discuta de Paris sau Londra, diferenţa devine strigătoare, de la modul cum se aranjează vitrinele şi cărţile în raft, până la modul în care se poartă librarul cu cititorii: nu numai că ştie ce vinde, dar ştie şi să recomande“, accentuează Simona Kessler.

La noi, nici nu exista profesia de librar, ci doar cea de negustor de carte….

Vizitati orice librarie din tara asta (eu o fac destul de des)…si va veti convinge….

Referitor la publicul cititor, Călin Vlasie, directorul general al Editurii Paralela 45, face următorul comentariu: „Într-o ţară în care învăţământul este perpetuu haotic, nivelul de trai scăzut, nici interesul pentru carte nu poate fi stimulat. Tot mai puţini oameni cumpără cărţi, lectura, ca act intelectual, a devenit un lux sau poate fi un moft. Am impresia că acest uriaş mecanism se mişcă în gol în România. De aceea, investiţiile în piaţa de carte sunt încă rare şi departe de a fi comparabile cu cele din ţările europene.“

În aceeaşi ordine de idei, se impune constatarea lui Mihail Penescu, preşedinte al Uniunii Editorilor din România (UER): fie nu ştim să vindem carte, fie nu avem destui bani pentru investiţiile minime, fie se câştigă mai bine din chirii. Există şi excepţii, puţine şi curajoase. Dezvoltarea pieţei de carte depinde însă în proporţie covârşitoare de distribuţie. Iar dacă nu ştim să atragem cititorii, produse extraordinare riscă să rămână în depozite.

Pe de alta parte, „a spune că promovarea unui titlu nou este lipsită de importanţă sau are o importanţă secundară, ar însemna să contrazic nişte principii elementare de marketing“, afirmă Oana Boca, director de imagine la Editura Polirom. „Când vine vorba de promovare, prima dilemă a editorului este că aceasta costă, trebuie inclusă în bugetul cărţilor şi, implicit, în preţ. În ultimii ani, însă, tot mai multe edituri au decis să-şi dezvolte un departament de marketing şi promovare.

Investiţiile în publicitatea de carte şi în consolidarea brandurilor din portofoliu au crescut, într-adevăr, în ultimii ani, cel puţin în cazul editurilor majore. Totuşi, nu se poate vorbi încă despre strategii coerente pentru întregul program editorial, ci de campanii punctuale pe titlu.

În prezent, piaţa de carte se confruntă şi cu o acută criză de personal competent: redactori, secretari de redacţie, şefi de departamente (cunosc deja cateva exemplare „execrabile” – n.a.). Oferta fiind extrem de slabă, s-a ajuns la soluţia, nu întotdeauna fericită, a trainingului şi specializării la locul de muncă.

Asadar, piata de carte, incotro?

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: