STRADA SOCIOLOGILOR

Responsabilitatea sociala a corporatiilor

Mai bine de 3 ani am condus destinele Active Iasi – www.activeis.ro –, o organizatie non-guvernamentala locala, care a luat fiinta la initiativa unui grup de experti in stiinte sociale, economice si juridice. Scopul principal al organizatiei a fost acela de a promova valorile democratiei in intreaga societate romaneasca in conditiile proceselor de integrare europeana si de globalizare.

In acelasi timp, de mai bine de 3 ani, m-am vazut pus in situatia de a constata cu amaraciune ca la nivelul anului 2007, cand am reusit sa bifam mult ravnita integrare in Uniunea Europeana, avem inca serioase probleme legate de percepia asupra rolului pe care ar trebui sa-l joace societatea civila, precum si a responsabilitatii sociale a corporatiilor (fie ca este vorba de un S.R.L sau S.A.), care nu au constientizat inca faptul ca un brand de succes se poate construi si sustine numai printr-o politica coerenta si responsabila in raport cu actorii societatii civile.

 Ce este societatea civila – acest concept confuz inca in mintea corporatiilor – si care ar fi avantajele unei eventuale colaborari dintre brandurile de succes ale companiilor locale si regionale si organizatiile non-profit?Organizaţiile societatii civile sunt, intr-un anumit sens, autonome in raport cu statul, reprezentand o multitudine de centre de putere, un sistem al puterilor nonstatale. Aceste forme de asociere (independente de asociatiile permanente create de lege, cum sunt comunele, municipiile, orasele etc.) realizate pe plan national sau local, avand obiective politice, profesionale, culturale, religioase, morale, reprezinta nu numai cadrul de manifestare a drepturilor cetatenilor, ci si o contrapondere in raport cu forta statului sau diversele combinatii de interese ale institutiilor politice oficiale (societatea politica). De aceea, putem considera societatea civila ca fiind ansamblul formelor organizatorice nestatale, fundamentate pe dreptul constitutional de libera asociere, prin care se exprima public si se incearca promovarea in comun a unor interese specifice, economice, sociale, culturale, informationale, educative, profesionale.

In opinia noastra, problema reala vine insa din alta parte: neincrederea si lipsa de initiativa si participare civica a conationalilor nostri, fie ca este vorba despre entitati comerciale sau indivizi. Romanii nu numai ca nu constientizeaza inca avantajele pe care le-ar avea daca s-ar implica mai mult in activitatile nonguvernamentale; ei nu mai au incredere in componentele principale ale sistemului democratic – pluripartitismul, societatea civila, sindicatele –, pe care le plaseaza la coada clasamentului. Cel putin aceste lucruri le releva rezultatele sondajului de opinie CURS realizat la comanda Consiliului National al Audiovizualului, in perioada 8 – 22 martie 2004, pe un esantion de 5.000 de persoane alese de pe listele de vot, conform caruia doar 18,3% dintre respondenti au incredere in  ONG-uri ! 

Sondajul confirma, totodata, si lipsa de initiativa si coeziune sociala a concetatenilor nostri, poate mai pronuntata decat in sondajele anterioare. Romanii nu ar demara o afacere nici daca ar castiga un miliard de lei vechi, iar 56% cred ca nu se poate avea incredere in semenii lor. Practic, singurele persoane fata de care  nu se manifesta frica sunt rudele si prietenii, 51% fiind de parere ca se poate avea incredere in vecini si numai 38% in colegi. Pasivitatea in relatiile sociale este reflectata si de modul in care romanii se raporteaza la drepturile castigate in democratie. Dreptul la libera asociere este important numai pentru 4% din populatie, fiind surclasat de egalitatea in fata legii si de dreptul de a munci. Dreptul la alegeri libere si cel la accesul la informatii sunt considerate importante de 7,3%, respectiv 6,1% din populatie.

In acest context, surpriza de proportii o constituie girul scazut de care beneficiaza ONG-urile din partea populatiei (circa 18,3%), cu putin inaintea partidelor politice (13%), aflate pe ultimul loc in acest domeniu. Aceste date vin in flagranta contradictie cu procentele mari de incredere de care se bucura institutii de traditie, dar care nu constituie componentele definitorii ale vietii democratice, ci mai degraba ale statului centralizat – Biserica, Invatamantul si Armata, cu peste 80% in preferintele respondentilor – fapt ce demonstreaza existenta inca a dependentei omului de rand fata de sistemul politic. 

Sociologii pun aceasta situatie de fapt pe seama mediatizarii excesiv negative construita in cazul ONG-urilor de mass media. Multe ONG-uri au fost asociate cu fraude si alte ilegalitati, activitatea altor organizatii de profil in domeniul politic si al drepturilor omului nefiind luata in seama din cauza acestei mediatizari excesive.

Situatia este cu totul alta in tarile anglo-saxone si in cele europene, in care organizatiile nonguvernamentale se bucura de cea mai mare popularitate fiind depasite doar de armata.

Astfel, conform sondajului Voice of People realizat de Gallup International, 59% dintre respondentii unui esantion de 36.000 de cetateni din 47 de tari de pe toate cele 6 continente au declarat ca au mare sau foarte mare incredere în ONG-uri.

Ce este de facut, atunci?

Simplu. Dar in acelasi timp si foarte greu.

Cresterea responsabilitatii sociale a corporatiilor si implicarea acestora in viata comunitatilor locale unde isi desfasoara activitatea.

Responsabilitatea sociala a corporatiilor reprezinta conceptul conform caruia afacerile conteaza pentru mai multi, nu doar pentru proprietarii lor. Argumentul este ca, fiind atat de puternice, corporatiile au datoria sa-si asume responsabilitati sociale. Corporatiile, detinatoare a unor branduri de succes, trebuie conduse in beneficiul tuturor celor avand interese in respectivele firme (stakeholders): clientii lor, furnizorii, angajatii si comunitatile locale, la fel ca si fata de proprietari. Conducerea corporatiei este incarcata cu o responsabilitate bazata pe credibilitate, fata de toti cei implicati.

Asta inseamna ca responsabilitatea sociala a corporatiilor se afla in stransa legatura cu managementul bradurilor corporatiste.

Dupa cum afirma Wolff Olins, identitatea corporatista poate proiecta 4 lucruri: cine esti; ce faci; cum faci; unde vrei sa ajungi. Pentru aceasta, un brand nu trebuie să piardă  din vedere nici un moment publicul-ţintă căruia i se adresează: publicurile interne (întreg personalul; familiile angajaţilor; reprezentanţii sindicatului; acţionari; directori; pensionari) şi publicurile externe (administraţia centrală şi/sau locală; concurenţi; furnizori; formatori de opinie; jurnalişti; şcoli şi universităţi; asociaţii comerciale şi industriale din domeniu) şi nici efectele pozitive ale unei campanii de PR susţinute prin sponsorizarea sau implicarea în diverse proiecte derulate de către organizaţiile non-guvernamentale.

Într-o lume care devine tot mai transparentă şi deschisă, o corporaţie nu se mai poate ascunde în spatele brandurilor ei, după cum o demonstrează cu atâta claritate scandalul Persil (brand Unilever) din 1994: în urma unor puternice reacţii publice din partea asociaţiilor de consumatori, grupul Unilever a fost nevoit să recunoască faptul că proaspăt introdusul Persil Power avea efecte distructive asupra rufelor. Produsul a fost retras şi înlocuit.

Prin urmare, dacă doriţi ca brandurile dumneavoastră corporatiste să fie asociate de către diverse publicuri ca fiind un prieten de nădejde al organizaţiilor non-profit şi susţinătoare înfocate ale eforturilor depuse de acestea în folosul comunităţii, atunci soluţia nu este decât una singura: sprijiniti societatea civila in efortul sau de democratizare si responsabilizare civica.

Single Post Navigation

One thought on “Responsabilitatea sociala a corporatiilor

  1. andra on said:

    Frumos🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: